Zona Neamt (Tg. Neamt - Cetatea Neamt)

Din Durau pornim agale spre ultima destinatie din judetul Neamt: orasul Tg. Neamt. Orasul in sine este total neinteresant. Minunile se afla toate la cativa km apropiere de acesta. Asadar , sa inceapa festivitatile!
La cativa kilometri de iesirea din Statiunea Durau ajungem la Poiana Teiului traversand un mare viaduct (peste care tocmai s-a reparat drumul)si daca dati click pe poza o sa vedeti la ce ma refer. Locul este de-a dreptul epic. In partea dreapta a viaductului puteti vedea in fuga masinii o stanca in mijlocul lacului daca aveti norocul sa ajungeti in zona cand apele acestuia sunt mai ridicate. Chiar daca nivelul apei este scazut, Stanca Dracului - monument al naturii despre care s-au tesut multe legende locale, este tot acolo doar ca arata cam asa. Facem o poza din mers si trecem mai departe.
Cu cat ne apropiem mai tare de micul orasel cu atat incepem sa vedem tot mai multe indicatoare ce arata directia spre manastiri. Si acum o sa va spun eu un secret pe care il stiu doar putini dintre cei ce locuiesc in zona. Mergeti la stanga pe drumul care duce spre Manastirea Varatec, iar dupa ce va pozati si va aduceti omagiile la Varatec, urcati prin dreapta manastirii prin sat si la un moment dat drumul intra in padure. Dupa ce iesiti din sat drumul acela rough mountain care traverseaza satul devine drum asfaltat (cu rupturi pe alocuri) si se continua asa asfaltat pana la Manastirea Agapia. Nu mergeti cu viteza din doua motive: 1. drumul este de o masina si riscati in curbe sa va ciocniti cu cineva care vine din directia opusa; 2. peisajul este unul dintre cele mai frumoase din cate am vazut si ar fi pacat sa-l ratati. Si inca o recomandare, in baza propriei experiente..... nu mergeti acolo iarna fara lanturi sau cauciucuri de iarna ca va faceti de rusine. La capatul drumului traversati un mic podet si ati ajuns in cele din urma si la Manastirea Agapia. Tot pe drumuri din astea ascunse trecatorului de rand puteti ajunge de la Agapia la Schitul Sihla, coborand apoi la Manastirea Sihastria si ulterior la Secu.
Manastiri ar fi mai multe de vazut dar schimbam putin domeniul si traversam fuga fuga oraselul si pe ultima strada la iesirea spre Campulung facem stanga spre Cetatea Neamtului. Cetatea este una medievala ridicata in timpul lui Petru I al Moldovei, urmand sa cunoasca cea mai infloritoare perioada pe timpul domniei lui Stefan cel Mare care o include in sistemul defensiv de cetati al Moldovei. Cunoscatorii de istorie sau de literatura stiu cate ceva despre cetate din descrierea luptei datate in 1691 contra polonezilor condusi de Ioan Sobieski. Ceva mai tarziu in istorie cetatea a fost abandonata datorita presiunilor otomanilor. Ea a fost consolidata pentru prima data in 1968-1972 fiind declarata momnumet istoric in 1866, iar acum recent, in 2008, a fost din nou consolidata si restaurata. Acolo s-a facut si s-a scris istorie. Si acum mai nou, amatorii cu buzunarele mai pline pot petrece o noapte in patul lui Stefan cel Mare... dar informatia nu e 100% sigura deci nu va luati dupa gura mea. Oricum se vehiculeaza ca pretul ar fi cateva sute de euro, peste 5. Eu unul daca as plati banii astia nu as mai putea dormi.
Si ultima dar nu cea de pe urma locatie de vizitat: PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT. Desi este un parc relativ tanar, constituit ca parc natural in 1999 el adaposteste o multime de valori culturale si istorice si este impartit in 4 regiuni si anume: Padurea de Argint, Codrii de Arama, Rezervatia de stejar Dumbrava si Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda. Cea de pe urma adaposteste numeroase specii rare sau pe cale de disparitie cum ar fi ursul brun, lupul, rasul, vidra, cerb carpatin, caprior, mistret, iepure si mai ales simbolul parcului, zimbrul.
Acestea fiind spuse eu nu pot decat sa va urez vizionare placuta la toate cele sus mentionate daca ajungeti in zona, si va recomand din inima si un scurt popas la muzeul memorial Ion Creanga din Humulesti, acesta fiind situat in casa unde a copilarit autorul. Asta mai ales daca sunteti impreuna cu copiii.

Zona Neamt (Statiunea Durau)

Am terminat si vizita la Lacul Rosu, putem acum sa ne urcam in masina si sa coboram din nou prin chei pana la Izvorul Muntelui si sa o luam de acolo spre statiunea Durau. Pe drum ca si pana acum, caracteristic zonei Ceahlaului, munti, dealuri, padure si lacuri de o partea si de alta.
Statiunea Durau este cu siguranta singura locatie din judetul Neamt unde se poate petrece un intreg concediu. Locul ofera atat atractii turistice (partie de ski in curs de amenajare, speram sa fie gata in secolul XXI), locuri de pelerinaj crestin (Manastirea Durau) sau trasee montane pentru amatorii de mentinere a conditiei fizice.
In cele ce urmeaza, pentru ca nu exista cuvinte care sa descrie frumusetea locurilor o sa parcurg scriptic cel mai circulat traseu montan pe care il ofera statiunea. TRASEUL MONTAN: STATIUNEA DURAU - CASCADA DURUITOAREA - CABANA DOCHIA este unul din primele trasee montane marcate pe Ceahlau, acesta fiind parcurs si de scriitorul Al. Vlahuta (cand era in viata si inca tanar si capabil.... implicit traseul are ceva vechime). Traseul are ca marcaj crucea rosie si se parcurge in 5 ore. Pornirea se face de la Hotel Bistrita din Durau, ceva mai incolo se traverseaza un parau mic peste un pod de beton, iar apoi se continua prin Poiana Cailor (aici gasim o mica partie de ski), urmand sa trecem pe langa liziera din stanga poienii dupa care se intra in padure. Ceva mai incolo traseul traverseaza soseaua dintre Durau si Izvorul Muntelui, dupa care panta se accentueaza pana ajunge in Poiana Viezuri (1195m) acolo intersectandu-se cu traseul care vine de la cabana Fantanele. Mai departe traseul trece printr-o zona defrisata iar apoi printre blocuri mari de conglomerate traversand o serie de vai mici pana la paraul Rupturi. Pe malul drept al acestuia se intalneste traseul marcat cu cruce albastra, iar de aici ambele trasee continua drumul printre bolovani spre casacada Duruitoarea (20 m inaltime) unde intalneste un loc de popas. Dupa scurtul popas (si sedinta foto aferenta) traseul se continua prin stanga cascadei cu o panta abrupta amenajata cu scari si balustrade de lemn mergand putin spre est pana la Poiana Scaius. Dupa trecerea prin poiana se urmareste baza unui perete stancos pana se ajunge deasupra acestuia, iar apoi se urca pe piciorul de munte de sub Piatra Ciobanului pana intr-un loc deschis. Apoi urcusul devine tot mai dur, traverseaza Jghebul Arinisului si iese in Polita Arinisului unde exista un indicator care arata altitudinea de 1555 m. Accesul spre platou se face pe sub Piciorul Schiop si cateva minute mai tarziu se ajunge la marginea golului alpin unde putem admira Vf. Toaca si Piatra Ciobanului. In continuare poteca urca pana la Curmatura Picioru Schiop, trece pe langa Piatra Lacrimata si duce in cele din urma la Cabana Dochia unde se poate explora Vf. Toaca si doar vedea Vf. Panaghia.
Ca sa va spun si o mica legenda a locului, varful Toaca, datorita formei sale piramidale, intretine o aura de mister asupra Ceahlaului. Multi spun ca acesta ar fi fost muntele sacru al dacilor si in acelasi timp resedinta lui Deceneu, preotul lui Zamolxis.
Daca nu alegeti sa ramaneti peste noapte la Cabana Dochia si va intoarceti in statiune puteti sa va cazati la oricare dintre pensiunile, hotelurile sau campingurile care sufoca statiunea.
Si daca nu aveti imaginatie puteti sa mergeti la Durau si sa va dati cu ATV-ul prin statiune. (ca in poza)

Zona Neamt (Cheile Bicazului - Lacul Rosu)

Dupa o noapte de odihna la Piatra Neamt ne urcam inapoi pe cal si plecam mai departe. Aici optiunile sunt multiple. Puteti sa alegeti sa mergeti fie spre Lacul Rosu prin Cheile Bicazului, puteti sa mergeti pe la Poiana Largului dupa ce treceti de Bicaz spre statiunea Durau sau daca vreti puteti sa mergeti spre Tg. Neamt la manastiri sau la Parcul Natural Vanatori Neamt.
Alegem usa numarul 1 si mergem spre Lacul Rosu. Dupa ce treceti de orasul Bicaz puteti sa trageti un pic pe dreapta si sa admirati colosii de la Carpatcement. Si ca sa va cultiv un pic va pot spune ca aceasta fabrica a fost construita pentru a nu aduce din alta parte cimentul necesar constructiei Barajului Bicaz (cunocut si ca lacul de acumulare Izvorul Muntelui). Daca tot sunteti in zona puteti sa faceti si o mica oprire sa admirati peisajul Bistritei oferit de inaltimea barajului, faceti vreo doua poze cu familia sau cu gagica acolo, cumparati un suvenir si va urcati iar in masina si mergeti mai departe.
Si ne indepartam de Bicaz , de baraj si de toate lucrurile omenesti si urcam pe Cheile Bicazului. Cine ne mai insoteste? Paraul Bicaz, cand de o parte cand de cealalta a drumului, iar din cand in cand mai intalnim mici magazine de suveniruri majoritatea maruntisurilor cu valoare sentimentala fiind lucrate manual de localnici. Cheile Bicazului, intinse pe o lungime de 8 km sunt unul din cele mai frumoase peisaje din tara. In afara de Pr. Bicaz si afluentii sai care au format de-a lungul vremii aceasta trecatoarea muntoasa care leaga Moldova de Transilvania mai intalnim si cateva tuneluri, cateva pesteri, mici cascade si stanci de pana la 1200 m altitudine, cum ar fi Stanca Altarului.
Dupa ce va dor ochii de atata frumos si capul de la cat v-ati rasucit prin serpentine ajungeti si la Lacul Rosu. Statiunea este recunoscuta pentru conditiile pe care le ofera din punct de vedere peisagistic si pentru frumusetea traseelor turistice "pentru picior" din zona. Daca aveti timp, rabdare si conditia fizica necesara puteti merge prin natura pana pe Vf. Suhardu Mic, Vf. Suhardu Mare sau Vf. Ucigasu. sau puteti strabate Circuitul Lacului Rosu. mai multe date despre marcajele acestora puteti afla de pe Wikipedia sau direct in statiune. Sincer sa va spun, eu nefiind un mare pasionat de drumetii gasesc lacul Rosu interesant pentru dormit si pentru mirosit mici de la toate micile restaurante care populeaza malul acestuia. Dar ochiul curios poate vedea dincolo de aceste aspecte.
Pentru cei care au conditie fizica doar cat sa dea din maini se recomanda o plimbare cu barca pe lac. Frumos, romantic... preferabil cu prietena. Asta daca nu vreti decat sa dormiti la ajungerea in camera. Mult succes si spor la vasle!